Despre Strategia Energetică a României 2016-2030

light-bulb-503881_1920 (1)

Zilele trecute am participat la o dezbatere cu privire la strategia energetică a României pentru 2016-2030. Pentru a nu vă plictisi, nu voi trece în revistă cele peste 160 de pagini ale documentului, multe dintre ele nenecesare, ci voi enunţa câteva concluzii trase după această întâlnire.

  1. O opinie larg răspândită printre participanţi e că documentul e bun pentru simplul motiv că există. Nu contează ce scrie în el, contează că avem ceva de la care să pornim. În primă instanţă poate părea un argument lipsit de sens, însă tind să fiu de acord cu el. Domnul H.R. Patapievicei spunea că orice idee, bună sau rea, contribuie la dezvoltarea societăţii. Odată enunţată, ea poate fi combătută şi din ea se pot naşte idei mai bune, însă dacă nimeni nu enunţă nimic atunci progresul nu poate exista. Deci argumentul că strategia este bună pentru simplu motiv că există poate sta în picioare, cu o condiţie. Oamenii să fie dispuşi să asculte şi să implementeze feedback-ul primit asupra acestei strategii.
  2. O altă concluzie e că România duce lipsă de specialişti tineri care pot participa la elaborarea unei strategii. Această concluzie cumva o demolează pe prima, pentru că un document pe care nu îl putem corecta din lipsă de mijloace poate devenii foarte rapid toxic. Pe de o parte nu putem nega exodul experţilor, pe de altă parte există o mulţime de oameni deştepţi şi bine intentionati care fie se întorc în ţară fie ar fi dispuşi să ajute chiar din afara ei. Întrebarea care se pune e: de ce aceşti oameni nu se implică? Oare chiar nu există aceşti oameni sau ei nu se regăsesc în modul de lucru actual şi nu împart aceleaşi valori cu oamenii care elaborează astăzi strategiile?
  3. O a treia concluzie e că documentul pleacă de la nişte prognoze care nu ţin cont de evenimente de tip Lebădă Neagră, prognoze care pleacă şi de la nişte date cel puţin îndoielnice. Aici e de remarcat discrepanţa de aproape 20% între prognozele Ministerului Economiei şi cele ale Ministerului Energiei cu privire la cererea de energie în piaţă. De asemenea documentul a fost elaborat fără un scop precis, măsurabil şi sustenabil. Scopul declarat de a proteja consumatorul vulnerabil fiind prea vag pentru a putea fi urmărit. Fără un scop concret, acest document este irelevant pentru că gradul de implementare a lui nu va putea fi urmărit. Seneca spunea că una din cauzele pentru care suferim ca societate e că foarte mulţi oameni sunt încăpăţânaţi asupra drumului dar nu asupra destinaţiei, fapt ce se regăseşte perfect în actuala strategie. Până nu vom enunţa un scop precis vom avea mereu o luptă crâncenă pe forme fără fond, între diferite grupuri de interese incapabile să lucreze împreună.

Sistemul energetic naţional este unul deosebit de complex, cu mulţi bani, multe tehnologii, mulţi jucători şi o miză uriaşă la mijloc. O strategie perfectă, care să mulţumească pe toată lumea nu cred că e posibilă, dar una simplă, clară, concisă şi cu obiective măsurabile, care permite ajustări pe măsură ce aceste obiective sunt îndeplinite sau nu, e realizabilă, mai ales atunci când avem definit un scop clar.

Altfel, ardem gazul de pomană.

fire-2197606_1920

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *